O echipa de cercetatori de la UCL a elaborat o ecuatie matematica care poate explica modul in care stima noastra de sine se modeleaza prin ceea ce cred altii despre noi, intr-un nou studiu publicat in jurnalul stiintific eLife.
Cercetatorii au folosit o noua ecuatie pentru a identifica semnalele din creierul uman care explica de ce stima de sine creste sau scade atunci cand suntem evaluati sau judecati de alte persoane prin ceea ce cred despre noi. Ei spun ca rezultatele ar putea ajuta la identificarea persoanelor cu risc de tulburari psihice.
“Stima de sine scazuta este un factor de vulnerabilitate pentru numeroase probleme psihice, inclusiv tulburari de alimentatie, tulburari de anxietate si depresie. In acest studiu, am identificat exact ce se intampla in creier atunci cand stima de sine scade sau creste”, a spus autorul principal al studiului, Dr. Geert-Jan Will (Universitatea Leiden și Max Planck UCL Center for Computational Psychiatry & Aging Research).
Speram ca aceste constatari sa ne informeze modul in care se dezvolta problemele de sanatate mintala, care se pot imbunatati in cele din urma prin instrumente de diagnostic si tratament, a spus el.
Pentru acest studiu, 40 de participanti sanatosi au facut o sarcina de evaluare sociala in timpul unui scanner RMN. Dupa incarcarea unui profil intr-o baza de date online, acestia au primit feedback, aparent dat de 184 de straini (de fapt un algoritm), sub forma unui deget mare pozitiv sau a unui deget mare negativ. “Strainii” au fost în grupuri diferite, astfel incat participantii au invatat sa astepte feedback pozitiv din partea unor grupuri de evaluatori si feedback negativ din partea altor grupuri. Dupa fiecare 2-3 procese, participantii au raportat in acel moment stima de sine.
Participantii se asteptau sa fie multumiti de “straini” in grupurile care au oferit in cea mai mare parte feedback pozitiv, astfel incat atunci cand au primit un deget mare pozitiv de la o persoana din acel grup, stima de sine a crescut. Aceste erori de predictie sociala – diferenta dintre feedbackul asteptat si cel primit – au fost esentiale pentru determinarea stimei de sine.
Echipa de cercetare a dezvoltat un model al proceselor neuronale atunci cand aprecierile au impact asupra stimei de sine, constatand ca erorile de predictie sociala si schimbarile in stima de sine rezultate din aceste erori au fost legate de activitatea din anumite parti ale creierului, importante pentru invatare si evaluare.
Cercetatorii apoi au combinat modelul lor de calcul cu chestionare clinice pentru a explora mecanismele neuronale care stau la baza vulnerabilitatii la probleme de sanatate mintala. Ei au descoperit ca persoanele care au avut fluctuatii mai mari in stima de sine in timpul sarcinii, de asemenea, a avut stima de sine mai scazuta in general si a raportat mai multe simptome de depresie si anxietate. Oamenii din acest grup au prezentat raspunsuri eronate de predictie sporite intr-o parte a creierului, care a fost puternic cuplata cu activitatea din partea cortexului prefrontal care a explicat schimbarile in stima de sine. Cercetatorii au formulat ipoteza ca un astfel de model de activitati neuronale ar putea fi un marker neurobiologic care confera un risc crescut pentru o serie de probleme comune de sanatate mintala.
Prin combinarea ecuatiei noastre matematice pentru stima de sine cu scanarea creierului, au descoperit daca alte persoane i-au placut, am identificat un marker posibil pentru vulnerabilitate la probleme de sanatate mintala. Speram ca aceste instrumente sa poata fi folosite pentru a imbunatati diagnosticul, permitand profesionistilor din domeniul sanatatii mentale sa faca diagnosticele mai specifice si tratamente specifice “, a spus dr. Robb Rutledge (Max Planck UCL Centre for Computational Psychiatry & Ageing Research).
Autorii isi continua linia de lucru studiind persoanele cu o stima de sine deosebit de scazuta si planifica sa urmeze studierea persoanelor diagnosticate cu tulburari psihice.
Imaginea: Scanare cerebrala artand ca erorile de predictie sociala au corelat cu activitatea din striatul ventral bilateral
Sursa: http://neurosciencenews.com/self-esteem-brain-mapping-7799/
Studiul: https://elifesciences.org/articles/28098