Învățarea multisenzorială
Experiența directă are un impact mult mai mare asupra învățării decât simpla transmitere verbală a informațiilor. Când copiii sunt implicați activ în procesul de învățare, ei nu doar că primesc informații, ci le și procesează la un nivel mult mai profund.
Să luăm exemplul mărului: dacă îi spui unui copil despre un măr, el sau ea poate înțelege conceptul la nivel de bază. Dar când copilul are ocazia să țină un măr în mână, să observe culoarea sa, să simtă textura cojii și să îi simtă mirosul, atunci înțelegerea devine mult mai complexă și mai bogată. Această experiență multisenzorială, în care copilul folosește simultan văzul, pipăitul și mirosul, creează o conexiune mult mai puternică în creier, facilitând astfel memorarea și înțelegerea pe termen lung.
Prin implicarea mai multor simțuri, oferim creierului mai multe “puncte de acces” pentru a procesa și a reține informațiile. Dacă un copil învață cel mai bine vizual, acesta va beneficia totuși de o experiență îmbunătățită dacă adăugăm și alte simțuri, cum ar fi auzul, tactilul și kinestezicul (mișcarea și acțiunea). În mod ideal, pentru a maximiza procesul de învățare, copilul ar trebui să fie implicat într-o activitate care solicită toate simțurile în mod simultan, cunoscută sub numele de instruire multisenzorială simultană. Aceasta înseamnă că învățarea nu se limitează la a vedea sau a auzi despre ceva, ci include și interacțiunea activă și practică cu obiectul sau conceptul respectiv, creând astfel o experiență de învățare completă și eficientă.
Abordarea multisenzorială în educație are beneficii profunde nu doar pentru a menține atenția copiilor, ci și pentru a activa și dezvolta diversele lor capacități cognitive, cunoscute sub numele de “inteligențe multiple”.
Teoria inteligențelor multiple, introdusă de psihologul Howard Gardner, propune că inteligența nu este un atribut unic și general, ci un set de abilități cognitive distincte. Printre acestea se numără inteligența lingvistică, care se referă la abilitatea de a folosi limbajul pentru a exprima și înțelege complexități; inteligența logică-matematică, care implică capacitatea de a analiza probleme și a efectua operațiuni matematice; inteligența kinestezică, legată de coordonarea și utilizarea corpului; și inteligența muzicală, care se ocupă cu sensibilitatea față de ritm, ton și structura muzicală.
Folosirea unei abordări multisenzoriale în învățare permite activarea simultană a mai multor tipuri de inteligențe. De exemplu, o lecție care implică scrierea și citirea va apela la inteligența lingvistică, în timp ce includerea elementelor de mișcare și ritm poate activa inteligența kinestezică și muzicală. Prin abordarea unui subiect din mai multe perspective și prin implicarea mai multor simțuri, copiii au oportunitatea de a folosi și dezvolta o gamă mai largă de abilități cognitive.
Psihologii care susțin această teorie consideră că, cu cât un copil este expus la o varietate mai mare de stimuli educaționali, cu atât învățarea va fi mai eficientă, deoarece stimularea diverselor inteligențe îi permite să-și folosească toate resursele cognitive. Învățarea multisenzorială nu doar că se aliniază cu această teorie, dar este și o modalitate excelentă de a asigura că fiecare copil are șansa de a-și dezvolta potențialul într-un mod cât mai complet și diversificat.
Utilizarea unei abordări multisenzoriale în educație este o strategie eficientă pentru a învăța concepte abstracte, precum alfabetul. În loc să se bazeze exclusiv pe memorarea vizuală sau auditivă, această metodă implică mai multe simțuri pentru a crea o experiență de învățare mai bogată și mai memorabilă.
Să examinăm procesul pas cu pas:
1. Calea vizuală: În primul rând, copilului i se arată litera, astfel încât să o poată vedea și recunoaște. Acest lucru ajută la dezvoltarea recunoașterii vizuale a formei fiecărei litere.
2. Calea auditivă: Apoi, litera este numită cu voce tare, iar sunetul corespunzător este pronunțat. Acest lucru îi ajută pe copii să asocieze forma vizuală a literei cu sunetul pe care îl reprezintă.
3. Stimularea inteligenței kinestezice: Copiii sunt încurajați să deseneze sau să scrie litera în aer, pe o suprafață cu textură, cum ar fi nisipul, sau pe o tablă. Acest proces implică mișcarea și coordonarea, ceea ce ajută la consolidarea memoriei musculare și la înțelegerea fizică a formei literei.
4. Stimularea inteligenței muzicale: În final, se cântă cântecul alfabetului, care combină sunetele literelor într-o melodie. Acest lucru nu numai că este distractiv și angajant, dar ajută și la memorarea secvenței literelor prin ritm și melodie.
Prin această abordare multisenzorială, copiii nu doar că învață cum arată și sună fiecare literă, dar și cum se simte să o scrii și să o folosești într-un context muzical. Aceasta îi ajută să creeze conexiuni mai puternice în creier, ceea ce facilitează învățarea și retenția pe termen lung. În plus, prin stimularea diferitelor tipuri de inteligențe, copiii au oportunitatea de a folosi și dezvolta o gamă largă de abilități în procesul de învățare.
Părinții pot adapta învățarea multisenzorială pentru copiii mai mari, personalizând tehnicile pentru a se potrivi intereselor și stilului de învățare al fiecărui copil.
Iată câteva sugestii pentru diferite stiluri de învățare:
1. Pentru copiii care învață vizual: Achiziționează cărți interesante pentru copilul tău și încurajează-l să sublinieze informațiile importante folosind markere colorate. Introdu conceptul de hărți mentale și flashcard-uri, și motivează-l să creeze afișe sau prezentări, să scrie compuneri și să participe la alte activități vizuale.
2. Pentru copiii care învață auditiv: Oferă-i copilului tău cărți audio de pe platforme precum Audible sau YouTube, sau citește-i cu voce tare și interacționează cu el prin întrebări. Arată-i cum să utilizeze programe de citire text pe calculator și sugerează-i să urmărească documentare. Poate chiar să compună cântece bazate pe ceea ce a învățat sau să improvizeze melodii la un instrument muzical. (Copiii mai mici pot învăța versuri și cântece distractive pentru a-și dezvolta inteligența muzicală.)
3. Pentru copiii care învață tactil: Propune-le activități care implică simțul tactil, cum ar fi pictura cu degetele, modelarea cu lutul sau scrierea pe suprafețe cu textură. De exemplu, creează litere din lut pentru ca copilul să le simtă în format tridimensional. Jocurile de societate și puzzle-urile sunt, de asemenea, utile pentru dezvoltarea coordonării fine a mâinilor. Copiii mai mari pot beneficia de obiecte sau jucării senzoriale pentru a-i ajuta să se concentreze mai bine în timpul învățării.
4. Pentru copiii care învață kinestezic: Încorporează mișcarea în activitățile de învățare, cum ar fi jocuri sau dansuri educative. Folosește-te de jocuri de rol pentru a le explica concepte gramaticale sau de vocabular, cum ar fi mimarea verbelor sau folosirea unui zapper pentru a lovi cuvintele corecte pe o hartă în timp ce citești definițiile lor. Acest tip de activitate implică corpul și ajută la memorarea și înțelegerea mai bună a materialelor învățate.
Tine minte că distracția într-o activitate poate crește considerabil capacitatea copilului tău de a învăța din acea experiență.
Introducerea unui element ludic în metodele de învățare multisenzoriale poate îmbunătăți rezultatele. De exemplu, poți să-l înveți pe copilul tău despre culorile primare și secundare prin experimente cu apă și coloranți alimentari. (Pune colorant de diferite culori în trei pahare cu apă — roșu, albastru și galben — și invită copilul să experimenteze combinând culorile pentru a vedea ce se întâmplă.) Sau organizează un joc de căutare a obiectelor de o anumită culoare în bucătărie, unde copilul trebuie să găsească și să aducă obiecte de culoarea specificată. Ca recompensă, poate alege să guste din alimentul preferat, adăugând astfel și simțul gustativ în joc.
Importanța experiențelor multisenzoriale crește când copiii sunt departe de mediul școlar.
Creierul copiilor necesită o varietate de stimuli senzoriali pentru o dezvoltare adecvată. De exemplu, exercițiile de coordonare vizual-motorie ajută la îmbunătățirea abilităților motorii fine și generale, cum ar fi desenatul, joaca, sau activitățile de îngrijire personală. Fără suficiente stimuli senzoriali, oportunitățile de dezvoltare a acestor abilități sunt reduse. Acesta este unul dintre motivele pentru care perioadele de închidere (lockdown) sunt dificile, deoarece învățământul la distanță nu poate oferi aceeași bogăție de stimuli senzoriali pe care i-ar oferi-o experiența fizică în sala de clasă.
Psih. Mădălina Simion
Psiholog clinician; neuropsiholog la BucureștiS-a specializat in evaluarea complexa psihologica si neuropsihologica a copiilor, adolescentilor si adultilor cu afectiuni medicale (ADHD, anxietate, intarzieri in dezvoltare, tulburari genetice, tumori cerebrale, epilepsie, hidrocefalie, traumatisme cranio-cerebrale, etc) in vederea psihodiagnosticului.
A urmat o formare de 450 de ore teoretice si 500 de ore de practica in neuropsihologie clinica (Máster en Neuropsicología Clínica, Instituto Superior de Estudios Psicológicos (ISEP), acreditat de Consiliul General de Psihologie din Spania pentru specializarea in neuropsihologie clinica, program ce indeplineste ghidurile internationale de instruire ale Conferintei din Huston pentru acreditarea de psiholog expert in neuropsihologie clinica in Spania.
Interese profesionale: mapare corticala intraoperatorie, fMRI, functionare executiva