Sindromul amnestic este asociat cu amnezia anterograda. Cu alte cuvinte pacientul uita ceea ce a vazut, a auzit sau a facut in urma cu cateva minute. Pentru a vorbi de un sindrom amnestic, trebuie sa ne asiguram ca persoana chiar a inteles sau a receptat initial informatiile uitate. Pacientii pot prelucra asadar informatia, dar nu o pot retine. Intr-o conversatie pacientul poate avea un dialog, dar repeta intrebarile, la care deja a dat un raspuns sau povesteste aceleasi lucruri in decurs de cateva secunde sau minute. Avand cunostintele generale intacte, pacientii pot deduce din context sau pot sa ghiceasca informatii, atunci cand nu si le amintesc. De asemenea, ei nu stiu cum s-a schimbat lumea exterioara de la inceputul bolii. De asemenea, pot avea dificultati sa-si dea seama ca sufera de o boala (Goldenberg, 2017).
Sindromul amnestic poate aparea de exemplu dupa traumatisme cranio-cerebrale, embolii (blocare a vaselor de sange), anoxie (lipsa de oxigen), encefalita (inflamatia creierului).
Exemplu de conversatie:
A.N. a suferit un traumatism cranio-cerebral in urma cu 8 luni. Acesta locuiește acasa, dar merge regulat la consultatii neuropsihologice intr-un spital din București intre orele 10 și 12, insotit de mama sa. Este o zi insorita, care poate fi vazuta prin fereastra spitalului.
N. (neuropsiholog): Știti unde va aflati?
A.N.: in București?…Nu știu sigur. Nu știu.
N.: Ce fel de loc este acesta?
A.N: Un spital? Arata ca un spital.
N.: Și de unde veniti?
A.N.: De acasa. Cel putin așa sper….
N.: Sperati? Nu sunteti sigur?
A.N.: Nu, nu sunt sigur. Se poate sa fi fost mereu in spital și mama mea vine acum sa ma ia acasa.
N.: Domnule A., ce este acum, dimineata, dupa-amiaza, seara?
A.N.: Aș zice dupa-amiaza, orele 2-3.
N: De unde v-ati dat seama?
A.N.: Dupa vremea de afara, pare ca sunt ceva nori.
N.: Ati mancat deja la pranz?
A.N.: Teoretic da. Daca e deja dupa-amiaza, ar fi trebuit sa mananc deja la pranz. Dar nu sunt sigur. E dimineata de fapt?
N.: Sunteti satul sau va e foame?
A.N.: Sincer, mi-e cam foame, acum ca ma intrebati. Dar inainte nu mi-era.
N.: Ati luat micul dejun azi?
A.N.: Da, sunt sigur.
N.: Puteti sa va amintiti exact?
A.N.: Nu prea. Dar imediat ce ma scol mananc ceva de dimineata.
Se poate observa ca pacientul nu-si aminteste de fapt nimic legat de cum a decurs ziua pâna in momentul conversatiei. Folosind cunostintele generale despre cum decurge o zi normala, cum arata spitalele, pacientul ghiceste informatiile lipsa. Acesta este totusi constient de nesiguranta lui si chiar informatiile corecte (de ex. ca se afla in spital) nu i se par clare.
Bibliografie
G., Goldenberg (2017). Neuropsychologie: Grundlagen, Klinik, Rehabilitation. Elsevier: München, Germania.
Andreea Iordan Jezlova
Andreea este psiholog (Master of Science), cu studii de licenta la Facultatea de Psihologie, Universitatea București si masterat stiintific în psihologie pedagogica (invatare, educatie, motivatie) si psihopatologie la Universität Potsdam, Germania. A lucrat printre altele ca stagiar în psihologie la Technische Universität Berlin, Senatul din Berlin, Clinica Salus Lindow si Spitalul Crucii Rosii din Berlin (medicină internă, geriatrie, clinica geriatrică de neuroabilitare, accidente vasculare cerebrale - stroke-unit, neurologie). Andreea lucreaza din mai 2017 in Berlin la Vitanas Clinic for Geriatrics pe neuropsihologie geriatrica. Face evaluari neuropsihologice si terapie pentru seniori. Se ocupa in special de pacientii cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. De asemenea, tine grupuri terapeutice de suport pentru pacientii aflati in recuperare neurocognitiva. Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie): de ex. cursuri de neuroanatomie functionala, neuropsihologie culturala, gestionarea situatiilor de criza precum a suicidalitatii, dementei, psihopatologie, tulburari neurocognitive in psihiatrie.