Doresti sa faci practica in neuropsihologie? Ai vrea sa te respecializezi pe neuropsihologie? Iata care sunt primele provocari din acest domeniu si cum poti sa le faci fata:
1. Gandeste-te bine inainte daca iti doresti cu adevarat neuropsihologie
Neuropsihologia poate suna bine, care orice domeniu care incepe cu “neuro”. Totusi nu tuturor le este clar ce presupune ramura aceasta si si mai putini sunt cei care se tin de neurospihologie pe termen lung.
Cum sa supravietuiesti: Pentru a-ti face o idee despre neuropsihologie si ce presupune ea, e important sa citesti cateva lucrari introductive. Cum literatura de specialitate este aproape inexistenta in Romania, o solutie este sa cauti surse in limba engleza. O carte de inceput este Fundamentals of Human Neuropsychology de Bryan Kolb, Ian Q. Whishaw sau cartea standard a lui Lezak – Neuropsychological assessment. Literatura americana este foarte bogata in carti de neuropsihologie.
2. Ai rabdare
Neuropsihologia e prea vastă ca sa o stăpânești rapid si bine. Acest domeniu este unul stufos, mai ales ca trebuie sa tii cont atat de notiuni din ariile medicale (medicina generala, neurologie, psihiatrie etc.) cat si din psihoterapie si psihodiagnostic. Nu te astepta sa inveti in primele luni toate bolile sau toata anatomia de care ai nevoie.
Cum sa supravietuiesti: Învață putin cate putin. Cum te lovesti de o noua boala, citeste bine ce presupune aceasta si fa-ti notite.
3. Cauta si noteaza termenii medicali
Neuropsihologia este poate cel mai “medical” domeniu din specializarile psihologiei. In lucrul cu pacientii va trebui sa te informezi despre istoricul lor, citind scrisorile medicale, analizele de sange, interpretarile de la tomografiile computerizate etc. Pe langa aceasta, munca in neuropsihologie necesita o comunicare permanenta cu medicii de la alte departamente. De aceea, este important sa intelegi terminologia pe care acestia o folosesc.
Cum sa supravietuiesti: Nu te da batut in valul de termeni. Noteaza de fiecare data cand auzi ceva nou. Prescurtarile iti pot da de asemenea batai de cap. Cauta pe google sau pe site-urile de specialitate semnificatia. Nu este o rusine. Chiar si medicii folosesc aceleasi metode. Dupa cateva luni, deja vei stapani majoritatea termenilor relevanti pentru neuropsihologie.
4. Pune mereu intrebari
Neuropsihologia are in prim-plan studiul sistemului nervos central si periferic. Cum creierul este organul despre care stim cel mai putin actualmente, deseori nici medicii sau oamenii de stiinta nu cunosc toate secretele functionarii lui.
Cum sa supravietuiesti: Intreaba specialistul care te coordoneaza, atunci cand ceva e neclar. In special in primele luni de activitate, totul este nou si este normal sa nu sti prea multe. De obicei, colegii sunt intelegatori. In special daca ne aducem aminte ca neuropsihologia este foarte sumar tratata in facultate si cunostintele acumulate sunt aproape de 0. Intrebarile nu inseamna “incompetenta”, ci curiozitate, dorinta de a invata. Prin intrebari vei fi pregatit mai tarziu. Mai bine o intrebare in plus, decat un diagnostic gresit. Tratamentele corecte salveaza vieti.
5. Pune la indoiala diagnosticele
Se intampla des ca un anumit diagnostic nu a fost pus conform standardelor internationale, precum DSM sau nu indeplineste simptomele minime.
Cum sa supravietuiesti: Verifica prin anamenza, scrisoarea medicala si toate datele care iti stau la dispozitie daca un pacient are intr-adevar acea boala. Daca observi neregularitati majore, nu te feri sa retestezi pacientul si sa-l reevaluezi. Chiar si medicii neurologi sau psihiatri se pot insela in lipsa unei evaluari amanuntite.
6. Contrazice atunci cand ai impresia ca ai dreptate
Deseori specialistii experimentati si-au dezvoltat anumite metode standard prin care evalueaza pacientul. Uneori se intampla sa se bazeze mai mult pe intuitie decat pe fapte.
Cum sa supravietuiesti: Atunci cand vezi ca specialistul coordonator nu tine cont de anumite criterii de diagnostic sau face greseli, contrazice-l cu argumente. Oamenii sunt receptivi atat timp cat le explici politicos de ce nu esti de aceeasi parere. In plus, este omeneste sa gresim, chiar si cand avem ani de zile de experienta in spate.
7. Pregateste-ti speech-ul
In primele contacte cu pacientii este posibil sa nu stii ce intrebari sa pui sau cum sa incepi conversatia. De asemenea, se poate ca in anumite cazuri sa nu stii cum sa reactionezi.
Cum sa supravietuiesti: Fa-ti notițe cum formuleaza specialistul intrebarile si cum structurează el dialogul. Cu siguranta vei observa anumite intrebari standard sau reactii clasice in situatii de criza. Preluand formularile vei sti de unde sa incepi. Cu timpul, vei putea face completari in functie de stilul tau si de personalitatea ta. Cere un feedback regulat. Deseori invatam mai multe din critica, decat din laude.
Andreea Iordan Jezlova
Andreea este psiholog (Master of Science), cu studii de licenta la Facultatea de Psihologie, Universitatea București si masterat stiintific în psihologie pedagogica (invatare, educatie, motivatie) si psihopatologie la Universität Potsdam, Germania. A lucrat printre altele ca stagiar în psihologie la Technische Universität Berlin, Senatul din Berlin, Clinica Salus Lindow si Spitalul Crucii Rosii din Berlin (medicină internă, geriatrie, clinica geriatrică de neuroabilitare, accidente vasculare cerebrale - stroke-unit, neurologie). Andreea lucreaza din mai 2017 in Berlin la Vitanas Clinic for Geriatrics pe neuropsihologie geriatrica. Face evaluari neuropsihologice si terapie pentru seniori. Se ocupa in special de pacientii cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. De asemenea, tine grupuri terapeutice de suport pentru pacientii aflati in recuperare neurocognitiva. Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie): de ex. cursuri de neuroanatomie functionala, neuropsihologie culturala, gestionarea situatiilor de criza precum a suicidalitatii, dementei, psihopatologie, tulburari neurocognitive in psihiatrie.
