Uneori rudele bolnavilor de dementa sunt puse in situatia de a lua o decizie grea. Aceea de a muta bolnavul intr-un camin de batrani.
Indiferent de motive, acest pas trebuie bine gandit. Mai ales ca in Romania, sistemul de ingrijiri in caminele de batrani, inca nu e bine pus la punct. Pentru a beneficia de o ingriire corecta si de calitate, trebuie sa luam in considerare urmatorele aspecte, inainte a alege caminul:
1. Caminul trebuie sa fie autorizat
Cu alte cuvinte, caminul trebuie sa detina o licenta de functionare de la Ministerul Muncii. Lista actualizata o gasiti pe site-ul Ministerului Muncii. Actualmente o puteti gasi aici
Nu apelati la serviciile caminelor neautorizate. Riscati sa va dati bolnavul pe mana unor persoane nepregatite, fara experienta in ingrijire care nu isi asuma vreo raspundere. In plus, caminele neautorizate nu indeplinesc conditiile minime pt. o buna functionare (medicatie, supraveghere, igiena etc.).
Cereti-le numarul licentei de autorizare inainte sa va duceti bolnavul la camin.
2. Mergeti pe recomandari
Cautati ce camine au recomandari bune. Vedeti ce recenzii are caminul respectiv pe internet. De exemplu, pe google maps. Intrebati printre rude, prieteni ce camine recomanda ei la randul lor. O alta solutie este sa deveniti membru in grupurile de suport din mediul online. De ex. pe Facebook cautati grupurile despre “Alzheimer – Dementa”. Acolo puteti gasi alte rude care va impartasesc din experienta si care va pot spune daca centrul respectiv merita sau nu. Un alt grup de Facebook este “Azil de Batrani: Pareri si lista neagra”, il gasiti aici
3. Stabiliti ce este important pt. dvs.!
Intrebati-va ce ar trebui sa aiba un camin ideal. Ce “tabieturi” ar trebui sa i se respecte bolnavului cand se muta? De ex. daca bolnavului ii placea natura, sau era foarte mult in exterior, se va simti foarte inchistat intr-un camin fara gradina sau fara o curte. Au pacientii o curte unde sa-si petreaca timpul, unde se pot plimba, unde pot sta la aer curat. Daca bolnavului ii placeau florile, dispune caminul de flori? Curtea respectiva e doar de decor sau se poate folosi de bolnavi?
Unii bolnavi au avut un animal de companie cand erau sanatosi. Dispune caminul de un caine, de o pisica?
De asemenea, unde se pozitioneaza caminul? E departe de casa bolnavului? Dispune caminul de o infrastuctura buna? Se poate ajunge la el cu mijloace de transport in comun? Trebuie sa va luati un taxi sau sa mergeti cu masina personala? Daca e departe de dvs., cat de des veti putea fi la camin? La modul realist, cat de des puteti ajunge?
Faceti o lista cu minim 2-3 camine si vizitati-le la fata locului. Daca nu va permit sa intrati, rugati-i sa va arate pe smartphone interiorul.
4. Cat de calificat e personalul?
Detine caminul cel putin o asistenta medicala cu experienta de minim 5 ani? Pacientii primesc regulat vizita unui psihiatru/geriatru/neurolog?
Sau sunt prezente doar infirmiere? Cu cat sunt mai bine pregatiti d.p.d.v. medical, cu atat vor sti cum sa reactioneze in situatii critice. De ex. daca un pacient se accidenteaza, are infarct. Pot recunoaste accidentele vasculare cerebrale, pot oferi primul ajutor. La fel, pot recunoaste escarele si stiu cum sa le trateze.
Personalul caminului trebuie sa stie cum sa dozeze corect medicatia. De ex., daca un pacient primeste prea mult anticoagulant poate face hemoragie interna.
5. Ofera caminul si servicii “extra”, pe langa ingrijirea standard?
De ex. exista camine care ofera frizer, servicii religioase, kinetoterapie, psiholog, excursii sau serbarea zilelor onomastice. Inainte de pandemia COVID-19 caminele ofereau astfel de servicii regulat.
Unii bolnavi care tineau mult la cum arata, se vor bucura sa fie “rasfatati” de un frizer. Sau daca erau religiosi, se vor bucura sa primeasca vizita unui preot, sa participe la slujbe etc.
6. Cum arata caminul pe interior?
Cati pacienti sunt in camera? Sunt pacienti cu acelasi grad de dementa sau dementa diferita? Ce mobilier detine o camera standard?
Acest lucru e important daca bolnavul a fost un om sociabil. Daca prefera compania, se va bucura sa fie inconjurat de un coleg de camera. In acelasi timp, e spatiu suficient pentru toata lumea? Unele camine au camere supra-aglomerate. Atunci cand sunt foarte multi pacienti intr-un spatiu mic, pot aparea conflicte intre ei, sau somnul poate avea de suferit din cauza zgomotului.
Cum arata baile? Sunt potrivite pt. ingrijirea bolnavilor de dementa? In faza avansata, bolnavii nu se pot spala singuri si nici nu vor putea sa “sara” in cada. De aceea, trebuie sa aiba dusuri cu scaune speciale.
7. Ce impresie va face caminul la fata locului?
Deseori site-urile caminelor par sa ofere cele mai bune servicii. Care e prima impresie? In realitate insa, camerele pot mirosi a urina, pot fi supra-aglomerate, personalul poate fi prost pregatit sau indispus etc.
De aceea, vizitati cel putin 2-3 azile inainte de a lua decizia finala. De obicei va vor pune sa asteptati un pic in curtea lui, sau la poarta, pana ajunge managerul. Cu ocazia asta puteti sa va convingeti care este prima dvs. impresie. Cum se comporta personalul cu pacientii? E o atmosfera destinsa, sau din contra, apasatoare? Pacientii sunt lasati sa se plimbe prin curte, sau stau izolati in camere?
8. Cum pastreaza caminul contactul pe timp de COVID-19?
Pe perioada pandemiei COVID-19 pot aparea de pe o zi pe alta restrictii. Asta presupune si interzicerea de a intra in curtea caminului. De aceea, intrebati personalul inca de la inceput, daca e dispus sa comunice macar la cateva zile cu dvs. prin telefon. Intrebati-i daca pot sa va arate bolnavul pe smartphone, pe WhatsApp etc. Cu cat ii contactati mai des, cu atat aveti mai multe sanse sa stiti la timp ce se intampla cu bolnavul. Odata ce v-ati decis pt. un anumit camin si bolnavul s-a mutat la ei, sunati-i regulat.
Intrebati concret despre starea bolnavului. Nu intrebati doar “ce face mama?”. S-ar putea sa va raspunda doar “bine”, si dvs. va veti trezi cateva saptamani mai tarziu cu escare pana la os.
De aceea, intrebati-i concret: De ex. cum mananca? Bea suficient? E hidratat? A dezvoltat escare? Cum interactioneaza cu colegii de camera? Cum doarme? Care e medicatia actuala?
Cu cat puneti mai multe intrebari, cu cat ii contactati mai des, cu atat personalul va vedea ca va pasa de bolnav. Deci nu vreti doar sa “scapati” de el. Si cu cat ei vor vedea interesul dvs., cu atat vor fi mai motivati sa ajute. Nu uitati sa fiti totusi diplomat si politicos cand puneti intrebarile.
Fiti pregatita ca medicatia se va schimba de-a lungul timpului. Unii pacienti dezvolta halucinatii, au probleme de somn etc. De aceea, e bine sa le cereti planul medicatiei cu gramajul regulat.
9. Au un program de vizitare fix, sau puteti veni la orice ora?
Caminele au deseori un program prestabilit, pt. ca bolnavilor le place rutina. In anumite intervale se ia masa, la anumite ore se spala, se socializeaza etc. De aceea, caminele au deseori ore speciale de vizitare. Asigurati-va ca stiti programul, altfel va puteti lovi de refuzul personalului de a va arata bolnavul.
10. Cum reactioneaza personalul la intrebarile dvs.?
Puneti-le inca de la inceput intrebari mai “incomode”. De ex., intrebati-i ce se intampla daca prin absurd bolnavul dvs. devine agresiv, are halucinatii etc. Ce se intampla daca se accidenteaza? Daca brusc cade la pat? Prin asta, va asigurati daca personalul e calificat si stie cum sa reactioneze. Cu aceasta ocazie, va feriti de situatiile neplacute precum: Bolnavul tipa, loveste personalul. Cateva zile mai tarziu rudele sunt chemate sa “il ia acasa”. Sau bolnavul e sedat, fara ca personalul sa fi chemat un psihiatru in prealabil.
La fel, ce se intampla daca bolnavul face un avc? Stiu infirmierele cum sa reactioneze. Daca da, ce fac concret? Cheama ambulanta?
11. Cum arata contractul?
Cititi cu atentie fiecare paragraf al contractului. De ex. multe camine scriu in contract ca daca bolnavul decedeaza, ei trebuie sa cheme imediat pompele funebre si nu il mai tin in camin mai mult decat cateva ore. De asemenea, taxa ramane achitata pt. intreaga luna, chiar daca bolnavul a murit la inceputul lunii.
Din pacate multi apartinatori sunt surprinsi ca nu li se restituie banii, desi bolnavul a murit in primele zile din luna.
Asadar, daca nu intelegeti ceva din contract, intrebati-i imediat. Ei sunt obligati sa va explice conditiile.
Andreea Iordan Jezlova
Andreea este psiholog (Master of Science), cu studii de licenta la Facultatea de Psihologie, Universitatea București si masterat stiintific în psihologie pedagogica (invatare, educatie, motivatie) si psihopatologie la Universität Potsdam, Germania. A lucrat printre altele ca stagiar în psihologie la Technische Universität Berlin, Senatul din Berlin, Clinica Salus Lindow si Spitalul Crucii Rosii din Berlin (medicină internă, geriatrie, clinica geriatrică de neuroabilitare, accidente vasculare cerebrale - stroke-unit, neurologie). Andreea lucreaza din mai 2017 in Berlin la Vitanas Clinic for Geriatrics pe neuropsihologie geriatrica. Face evaluari neuropsihologice si terapie pentru seniori. Se ocupa in special de pacientii cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. De asemenea, tine grupuri terapeutice de suport pentru pacientii aflati in recuperare neurocognitiva. Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie): de ex. cursuri de neuroanatomie functionala, neuropsihologie culturala, gestionarea situatiilor de criza precum a suicidalitatii, dementei, psihopatologie, tulburari neurocognitive in psihiatrie.