O pacienta de 90 de ani obtine in timpul screening-ului 22 din 30 de puncte in MMSE. Domeniile afectate sunt memorarea (1 din 3 cuvinte memorate), atentia (nu reuseste sa faca vreun calcul sau sa spuna pe litere cuvinte, 0 calcule sau litere corecte). In testul ceasului are 5 puncte, conform Shulman. Pacienta spune ca a observat probleme de memorie de circa 2 ani. Este deprimata, nu mai doreste sa traiasca, dar nu vrea sa-si ia viata. Se simte fara vlaga, oboseste rapid. In Geriatric Depression Scale (GDS) obtine 12 puncte (depresie majora). Pacienta a mai fost in aceeasi clinica unde a avut loc screening-ul cu 2 ani in urma. Atunci avea 30 de puncte in MMSE, 3 puncte la testul ceasului si 3 puncte in GDS (afect normal). Pacienta relateaza ca nu se descurca nici macar sa se imbrace singura, in toate activitatile zilnice primeste ajutor (de la cumparaturi la dus). Are nevoie permanenta de ajutorul rudelor. Pacienta are diabet. Conform analizelor de laborator valorile glicemiei din sange variaza puternic de la zi la zi. Intr-o zi are glicemie peste, in alta sub limita normala. Ea doreste sa fie testata pentru a sti daca are dementa. In testul standard Consortium to Establish a Registry for Alzheimer’s Disease (CERAD) pacienta obtine urmatoarele scoruri:
fluenta verbala – tulburare moderata,
invatarea verbala a informatiei – tulburare moderata,
memoria episodica, verbala – tulburare majora,
recunoasterea de noi informatii – scor normal,
denumirea de obiecte – scor normal,
competenta visuo-constructiva – scor normal. De mentionat ca pacienta avea in timpul testarii dureri severe in spate, fapt pentru care testarea a fost intrerupta in mijlocul bateriei CERAD.
Pacienta nu doreste ca fiul ei sa fie intrebat legat de cum se descurca in viata de zi cu zi, deoarece nu doreste sa fie deranjat. Ea refuza de asemenea o tomografie computerizata, de frica razelor X. In timpul conversatiei pacienta se simte afectiv mai linistita. Aceasta confirma ca discutiile ii fac bine.
Avand in vedere rezultatele de la GDS, tabloul clinic si relatarile pacientei se observa un episod depresiv moderat (pacienta este depresiva dar reuseste sa profite de discutii, deci afectul este stabil). Rezultatele din CERAD sunt invalide din cauza durerii puternice de spate, depresiei si a valorilor glicemiei care variaza puternic. De exemplu, hipoglicemia duce la tulburari de concentrare care pot afecta invatarea de noi informatii si memorarea. Din acest motiv putem pune doar diagnosticul de insuficienta cognitiva (atentie, NU tulburare cognitiva sau dementa). Diferentierea intre pseudodementa si tulburarea cognitiva sau dementa este posibila doar in timp, dupa ce pacienta are un afect normal.
De aceea, pentru a stabili un diagnostic exact privind deficitele cognitive recomandam ca pacienta sa fie retestata DOAR cand durerile de spate sunt tratate, afectul si valorile de laborator redevin normale. Actualmente se recomanda stabilizarea afectului prin consultarea unui psiholog, psihoterapeut, activare fizica, metode de relaxare, sprijin familial, social etc.
P.S. Multumim pentru raspunsuri.
Majoritatea au puncte comune cu raspunsul corect. Va asteptam la urmatorul caz.
__________
Studiul de caz provine din experienta autoarei la clinica.
Andreea Iordan Jezlova
Andreea este psiholog (Master of Science), cu studii de licenta la Facultatea de Psihologie, Universitatea București si masterat stiintific în psihologie pedagogica (invatare, educatie, motivatie) si psihopatologie la Universität Potsdam, Germania. A lucrat printre altele ca stagiar în psihologie la Technische Universität Berlin, Senatul din Berlin, Clinica Salus Lindow si Spitalul Crucii Rosii din Berlin (medicină internă, geriatrie, clinica geriatrică de neuroabilitare, accidente vasculare cerebrale - stroke-unit, neurologie). Andreea lucreaza din mai 2017 in Berlin la Vitanas Clinic for Geriatrics pe neuropsihologie geriatrica. Face evaluari neuropsihologice si terapie pentru seniori. Se ocupa in special de pacientii cu dementa vasculara, Alzheimer, hidrocefalie cu presiune normala, tulburare cognitiva usoara, accidente vasculare cerebrale, oftalmoplegie supranucleara, Chorea Huntington, sindrom Korsakov, Morbus Parkinson, pacientii cu tendinte suicidare, depresie, hemoragie subarahnoidala, delir etc. De asemenea, tine grupuri terapeutice de suport pentru pacientii aflati in recuperare neurocognitiva. Pe langa aceasta, urmeaza formarea continua in neuropsihologie la Gesellschaft für Neuropsychologie (Societatea Germana pentru Neuropsihologie): de ex. cursuri de neuroanatomie functionala, neuropsihologie culturala, gestionarea situatiilor de criza precum a suicidalitatii, dementei, psihopatologie, tulburari neurocognitive in psihiatrie.