Acuratețea ADOS-2 în identificarea autismului la adulți cu condiții psihiatrice complexe

 

Definiție: Precizia diagnostică a Autism Diagnostic Observation Schedule, ediția a doua (ADOS-2; Lord et al. 2012), la adulții care suferă de afecțiuni mintale severe (de exemplu, psihoză), probleme cronice de sănătate mintală și/sau multiple condiții comorbide.

Majoritatea adulților autișți au cel puțin o afecțiune psihiatrică asociată (Buck et al. 2014), iar simptomele suprapuse pot complica diagnosticul. Clinicienii au nevoie de instrumente de evaluare capabile să distingă cu precizie tulburarea de spectru autist (TSA) de alte tulburări psihiatrice la adulți. Modulul 4 al ADOS-2 este recunoscut ca un instrument de referință pentru colectarea de informații standardizate și obiective despre abilitățile de comunicare socială, interesele restrânse și comportamentele repetitive la adulți. Este un instrument de evaluare semistructurat, utilizat pe scară largă, care permite o evaluare sistematică a prezenței caracteristicilor TSA. (Maddox, 2021)

Deși ADOS-2 demonstrează o bună sensibilitate și specificitate în mediile academice și de laborator (Hus și Lord 2014; Pugliese et al. 2015), a fost rareori studiat în clinici comunitare care tratează o populație cu tulburări psihiatrice mai severe.

În clinicile comunitare, excluderea psihozei este probabil un aspect crucial al evaluării TSA. Deși cele două afecțiuni sunt distincte în multe privințe, există zone clare de suprapunere a simptomelor între psihoză și TSA (Chisholm et al. 2015; King și Lord 2011). Acest lucru este valabil mai ales pentru simptomele negative ale psihozei (cum ar fi aplatizarea afectivă, sărăcia vorbirii și retragerea socială), care sunt similare cu deficiențele fundamentale de comunicare socială din TSA. (Maddox, 2021)

Trei studii au demonstrat că Modulul 4 nu reușește să diferențieze eficient între TSA și psihoză. Bastiaansen et al. (2011) au descoperit că scorurile domeniului și scorurile totale ale ADOS nu au prezentat diferențe semnificative între adulții cu autism și cei cu schizofrenie folosind algoritmul original. Modulul 4 a clasificat corect doar 74% din cazuri, având o sensibilitate de 61% și o specificitate de 82%. Utilizând același eșantion, de Bildt et al. (2016) au aplicat algoritmul revizuit al Modulului 4 (Hus și Lord 2014) și au constatat, de asemenea, că ADOS nu discriminează eficient între TSA și schizofrenie, cu o sensibilitate de 61% și o specificitate de 50%.

Cu toate acestea, Bastiaansen et al. (2011) au identificat trei elemente ADOS la care adulții cu autism au obținut scoruri semnificativ mai mari decât cei cu schizofrenie: limbaj stereotipat, calitatea răspunsului social și calitatea generală a interacțiunii. Într-un eșantion separat de adulți care primeau servicii de sănătate mintală comunitară (n = 75), ADOS-2 a identificat corect toți cei șase adulți cu autism (Maddox et al. 2017). Cu toate acestea, rata de rezultate fals pozitive a fost ridicată, indicând o limitare semnificativă în discriminarea corectă între TSA și psihoză. Toate cele 21 de cazuri fals pozitive aveau un istoric de simptome de psihoză. Dintre cei 57 de participanți cu psihoză, 37% au depășit scorul de prag clinic pe ADOS-2. Scorurile ridicate ADOS-2 în grupul fals pozitiv au fost determinate în principal de scorurile ridicate în domeniul Comunicării Sociale, dar nu și în domeniul Intereselor Restrânse/Comportamentelor Repetitive. Această constatare se datorează probabil suprapunerii simptomelor negative ale psihozei cu unele simptome de bază ale TSA (cum ar fi afectul plat, conversația limitată și contactul vizual redus).

Este esențial ca specialiștii și cercetătorii să fie conștienți de faptul că dificultățile marcante în comunicarea socială nu sunt exclusive TSA, mai ales într-un context clinic complex, cum ar fi clinicile comunitare, unde mulți pacienți pot avea abilități de comunicare socială afectate. Modulul 4 al ADOS-2 furnizează informații valoroase despre abilitățile actuale de comunicare socială, interesele restrânse și comportamentele repetitive. Totuși, ADOS-2 trebuie folosit cu prudență ca instrument de diagnosticare la adulți, în special atunci când diagnosticul diferențial include posibilitatea unei psihoze. (Maddox, 2021)

 

 

 

 

Referințe:

Bastiaansen, J. A., Meffert, H., Hein, S., Huizinga, P., Ketelaars, C., Pijnenborg, M., … de Bildt, A. (2011).
Diagnosing autism spectrum disorders in adults: The use of Autism Diagnostic Observation Schedule
(ADOS) Module 4. Journal of Autism and Developmental Disorders, 41, 1256–1266. https://doi.org/10.1007/s10803-010-1157-x

Buck, T. R., Viskochil, J., Farley, M., Coon, H., McMahon, W. M., Morgan, J., & Bilder, D. A. (2014). Psychiatric comorbidity and medication use in adults with autism spectrum disorder. Journal of Autism and Developmental Disorders, 44, 3063–3071. https://doi.org/10.1007/s10803-014-2170-2.

Chisholm, K., Lin, A., Abu-Akel, A., & Wood, S. J.(2015). The association between autism and schizophrenia spectrum disorders: A review of eight alternate models of co-occurrence. Neuroscience and Biobehavioral Reviews, 55, 173–183. https://doi.org/10.1016/j. neubiorev.2015.04.012.

de Bildt, A., Sytema, S., Meffert, H., & Bastiaansen, J. A. (2016). The autism diagnostic observation schedule, Module 4: Application of the revised algorithms in an independent, well-defined, Dutch sample (n ¼ 93). Journal of Autism and Developmental Disorders, 46, 21–30. https://doi.org/10.1007/s10803-015-2532-4.

Hus, V., & Lord, C. (2014). The Autism diagnostic observation schedule, Module 4: Revised algorithm and
standardized severity scores. Journal of Autism and Developmental Disorders, 44, 1996–2012. https://doi.
org/10.1007/s10803-014-2080-3.

King, B. H., & Lord, C. (2011). Is schizophrenia on the autism spectrum? Brain Research, 1380, 34–41.
https://doi.org/10.1016/j.brainres.2010.11.031.

Lord, C., Rutter, M., DiLavore, P. C., Risi, S., Gotham, K., & Bishop, S. L. (2012). Autism diagnostic observation schedule (2nd ed.). Torrance: Western Psychological Services.

Maddox, B. B., Brodkin, E. S., Calkins, M. E., Shea, K., Mullan, K., Hostager, J., Mandell, D. S., & Miller, J. S.
(2017). The accuracy of the ADOS-2 in identifying autism among adults with complex psychiatric conditions. Journal of Autism and Developmental Disorders, 47, 2703–2709. https://doi.org/10.1007/s10803-017- 3188-z.

Maddox, B.B. (2021). Accuracy of the ADOS-2 in Identifying Autism Among Adults with Complex Psychiatric Conditions, The. In: Volkmar, F.R. (eds) Encyclopedia of Autism Spectrum Disorders. Springer, Cham. https://doi.org/10.1007/978-3-319-91280-6_102372

Pugliese, C. E., Kenworthy, L., Hus-Bal, V., Wallace, G. L., Yerys, B. E., Maddox, B. B., White, S. W., Popal, H., Armour, A. C., Miller, J., Herrington, J. D., Schultz, R. T., Martin, A., & Anthony, L. G. (2015). Replication and comparison of the newly proposed ADOS-2, module 4 algorithm in ASD without ID: A multi-site study. Journal of Autism and Developmental Disorders, 45, 3919–3931. https://doi.org/10.1007/
s10803-015-2586-3.